|
| |
Istoria flotei moldoveneşti
De unde porneşte navigaţia
Continuare din n.3
Pluta antică cu burdufuri
a geto-dacilor
Plutele au fost primele ambarcaţiuni construite din trunchiuri de copaci, legate între ele cu chingi din ramuri, fiind cele mai uşoare şi simple mijloace de transport pe lacuri, rîuri şi mare a diverselor încărcături şi mărfuri pentru schimburile comerciale. Pe partea de sus a trunchiurilor plutei de-a curmezişul (transversal) se făceau cîteva tăieturi de formă trapezoidală, prin care lateral întroduceau chingi din lemn capetele laterale fixînd în trunchiuri cu cavile din lemn, mai tîrziu cu scoabe din metal. Pentru avansarea capacităţii de plutire, plutele se echipau cu burdufuri înflate cu aer, fixate longitudional sub trunchiurile laterale.
De obicei, burdufurile se făceau din piei de oaie sau capră. Manevrarea plutei se efectua cu o prăjină lungă, împingîndu-se de fundul rîului, şi cu ajutorul ramelor (vîslelor) cioplite, bare cilindrice lungi din lemn cu capătul plat avînd forma unei lopeţi mari. Ramele erau fixate în tăieturile unor suporturi speciale ce se instalau la mijlocul prorei şi a pupei, cît şi pe mijlocul trunchiurilor laterali amplasaţi de-a lungul plutei. Transportînd încărcături la distanţe mari pe rîuri, venind la locul de destinaţie, plutaşii demontau pluta şi conform înţelegerii lăsau trunchiurile de copaci cumpărătorului. Scoabele din metal şi burdufurile rămîneau plutaşului.
Aceste plute raţionale şi simple în manevrare, geto-dacii şi urmaşii lor încă multe secole continuau să le construiască, folosindu-le în relaţiile comerciale locale. Traficul fluvial şi cel maritim a fost şi rămîne, cel mai ieftin mijloc de transport.
Monoxila geto-dacilor
Monoxilă (ciobacă, dubă) – ambarcaţiune străveche, confecţionată prin arderea, scobirea şi cioplirea unui trunchi de copac. Propulsarea se efectua prin împingere cu ajutorul unei prăjini lungi, sau cu rame scurte (vîsle) cioplite. Monoxila se folosea în diverse scopuri gospodăreşti, la transportarea încărcăturilor pe rîuri, pentru pescuit, cît şi pentru acţiuni militare.
„În anul 1992 în rîul Nistru, în regiunea vechii cetăţi Tighina (or.Bender), după o revărsare puternică, apa rîului a spălat o porţiune de mal mai la sud de s.Părcani, vizavi de portul fluvial Bender, scoţînd la iveală o parte a unei ambarcaţiuni străvechi scobite din lemn şi înnămolită parţial sub un strat de mîl nisipos. Lungimea ambarcaţiunii era de aproximativ 9 metri. În timpul tentativei de a o scoate din rîu fără o pregătire corespunzătoare de către locuitori, ambarcaţiunea s-a desfăcut transversal în două părţi aproximativ egale. Partea scoasă la mal a fost transportată la Muzeul de istorie a ţinutului din or. Bender. Cealaltă parte a ambarcaţiunii a rămas în rîu fiind înnămolită. Conform dării de seamă a etnografului regional Iudin A.V., în descriere se relatează că segmentul ambarcaţiunii descoperite a fost construit prin ardere şi cioplire, are o lungime de 4.5 metri, iar lăţimea 1.15 metri. De-a lungul bordurilor se observă găuri mici scobite. Prin intermediul directorului revistei ”Âîêðóã ñâåòà”, din Rusia, I. C. Melnic - autorul unor articole şi cărţi de istorie a navigaţiei şi construcţiilor navale, a transmis două scobituri din partea interioară şi cea exterioară a ambarcaţiunii, în laboratorul Academiei de Ştiinţe a R. Ucraina, or. Kiev, pentru efectuarea analizei radiocarbon. Analiza a arătat că vîrsta lemnului scobit din partea exterioară are circa 510 ani, iar cea interioară - 600 ani.
În sec.VIII î.e.n. pe ţărmurile nordice ale Pontului Euxin (Marea Neagră), la geto-daci şi-au făcut apariţia grecii, navigatori neînfricaţi din vechea Eladă. Cu timpul au apărut încrederea şi înţelegerea profitabilă, iar navigatorii meridionali şi-au intensificat legăturile comerciale.
Strămoşii moldovenilor şi a românilor au fost navigatori iscusiţi şi curajoşi, în secolul VI î.e.n., geto-dacii navigau activ pe rîurile interne: Tiras (Nistru), Piretus (Prut), Istra (Dunărea), transportînd cu plutele şi monoxilele numeroase încărcături spre gurile rîurilor şi litoralul Pontului Euxin, la localităţile-tîrguri unde se efectuau intense schimburi de mărfuri între triburile locale. Aici în secolul VII î.e.n., negustorii greci şi-au stabilit factoriile şi coloniile, suficient sporind schimburile comerciale şi vînzările. Cea mai veche colonie a grecilor era Histria, fondată în anul 657 î.e.n. pe malul golfului Sinoe (mai la sud de gurile Dunării), de către negustorii din Milet (Aisa Mică). Mai tîrziu acest golf a fost blocat de nisip şi s-a transformat într-un lac, numit Taşaul, pe malul de sud se află oraşul-port Năvodari, situat pe un canal auxiliar de 30 km. construit în 1993, care uneşte Dunărea cu marea Neagră. În a doua jumătate a secolului VI î.e.n., s-a întemeiat oraşul Tomis (grec. tăietură), (azi or. Constanţa). În acelaşi secol (VI î.e.n.), negustorii din Milet au întemeiat pe malul de est al limanului rîului Tiras (Nistru) o colonie numită Tira, după denumirea fluviului. În decursul veacurilor colonia Tira s-a transformat într-o puternică cetate-port, un important centru comercial, numită de negustorii bizantini- Aspron, cei genovezi- Moncastro, tătarii o numeau Akkerman, moldovenii- Cetatea Albă, iar slavonii- Belgorod. Negustorii din Heracleea au întemeiat oraşul Callatis. Pe litoralul pontic se întemeiază un şir de oraşe-colonii: Olvia, Dionisopol (Balcic), Troesmis (Igliţa), Axiopolis (lîngă Cernavoda), Aegyssus, Dinogeţia, Odess (Varna), Mesembria (Nesember), Apolonia (Sozopol), etc. Aceste colonii în scurt timp ajung centre comerciale dezvoltate care au avut o influenţă sporită la dezvoltarea organizaţiei sociale şi culturale a geto-dacilor.
Ion FRIPTU
Va urma.
|
© Centrul Mass-Media Militara
2007
Adresa redactiei: or. Chisinau, sos. Hincesti, 84
tel.: 252-252, e-mail: OasteaMoldovei@army.md
Reluarile din "OASTEA MOLDOVEI" trebuie sa contina trimiterile la sursa
|
|
Testare pentru cei mai buni
Timp de trei zile, militarii Batalionului cu Destinaţie Specială au efectuat activităţi
de pregătire specifică în cadrul taberei de instrucţie la poligonul Bulboaca
Plictisiţi, probabil, de monotonia zilelor în unitate, militarii cu destinaţie specială au desfăşurat o tabără de instrucţie, timp de trei zile, în poligonul de la Bulboaca. Timp în care au executat misiuni de cercetare specială. Ca orice tabără, şi aceasta a debutat cu necesarele măsuri organizatorice şi administrative care sînt menite să asigure buna derulare a programului de instruire. Programul a cuprins teme specifice instruirii cum ar fi: cercetarea unui itinerar, organizarea de ambuscade, manevra de forţe, supravieţuirea, exerciţiu de antrenament pe apă şi nelipsita pregătire fizică. citeste >>
Ostaşii cunosc ţara

În conformitate cu planul Armatei Naţionale cu privire la educaţia militaro-patriotică a efectivului unităţilor militare, Ministerul Apărării organizează excursii în muzeele istorice republicane şi locale. În baza acestui plan, o grupă alcătuită din cei mai buni militari în termen ai Brigăzii „Dacia” au efectuat o vizită la Muzeul Armatei Naţionale, Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală şi Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei.
Ideea de a vizita muzeele de istorie îi aparţine ministrului Apărării Vitalie Marinuţa şi are drept obiectiv familiarizarea efectivului în termen cu istoria şi cultura plaiului natal, a regnului vegetal şi animal, cît şi dezvoltarea calităţilor militar-patriotice la militari. citeste >>Pacificatorii la ora de bilanţ

Contingentul militar al Forţelor de Menţinere a Păcii (FMP) ale Republicii Moldova îndeplineşte misiunea de menţinere a păcii în Zona de Securitate în raioanele de est ale Republicii Moldova în baza acordului de soluţionare paşnică a conflictului armat semnat în vara anului 1992 de preşedinţii Federaţiei Ruse şi Republicii Moldova.
Menţinerea păcii în regiune se realizează prin intermediul posturilor mixte ce sînt dislocate în preajma rîului Nistru începînd cu satul Molovata-Nouă, raionul Dubăsari şi finalizînd cu satul Hadjimus, raionul Căuşeni, de asemenea şi observatorii militari din teren care monitorizează permanent situaţia în Zona de Securitate. citeste >>O nouă generaţie de studenţi militari
În Institutul Militar „Alexandru cel Bun” examenele de admitere şi înmatricularea la studii provoacă emoţii candidaţilor
Aproximativ 300 de candidaţi la înmatriculare – absolvenţi de licee, colegii, şcoli profesionale, militari în termen şi pe bază de contract şi-au testat capacităţile intelectuale şi pregătirea fizică la probele de admitere în Institutul Militar. citeste >>
Ministrul Apărării s-a întîlnit cu ambasadorii Republicii Moldova în SUA şi Belgia

Ministerul Apărării va folosi toate oportunităţile pentru amplificarea relaţiilor de colaborare în domeniul de apărare cu partenerii externi. Declaraţii în acest sens a făcut luni, 23 august, ministrul Apărării Vitalie Marinuţa în cadrul întrevederii cu ambasadorii Republicii Moldova acreditaţi în SUA şi Belgia.
În timpul întrevederii cu Igor Munteanu, ambasadorul R. Moldova în SUA, şi Mihai Gribincea, ambasadorul R. Moldova în Belgia, au fost abordate aspecte privind dezvoltarea cooperării politico-militare cu ţările în care au fost desemnaţi. Ministrul Apărării i-a felicitat pe diplomaţii moldoveni cu ocazia desemnării în funcţiile respective şi s-a arătat convins că numirea lor va impulsiona colaborarea R. Moldova în plan bilateral. citeste >>
|
|